Ovidiu
Hrin
Ovidiu Hrin, născut în Timișoara, Romania, a studiat arhitectura la Universitatea Politehnica din Timișoara. Simultan a fost și student la departamentul de design grafic al Universității de Artă din Timișoara.
În 2001 a înființat Synopsis, un studio de design grafic versatil implicat în proiecte diverse: de la sisteme de comunicare complexe și design expozițional până la design de afiș, pentru clienti din domeniul cultural și corporate.
Ovidiu Hrin susține workshopuri si conferințe având ca tematică designul grafic, atât în țară cât și în străinătate (DMY in Berlin, Vienna Design Week, European Design Conference in Zurich).
Websitewww.synopsismedia.com
Nelu
Wolfensohn
Gestaltung
Wolfensohn
Interviu de Erwin Bauer / TYPO-PASSAGE Wien, Martie 2012
HI VisuelleCrezi că designul poate schimba viața oamenilor?Da, și tocmai din acest motiv designer-ul are o mare responsabilitate. Lucrările de proastă calitate pot avea o influență negativă. Gândiți-vă la sistemul de votare american din 2000 - a fost o greșeală majoră. Designul neclar al buletinelor de vot a generat confuzie în rândul alegătorilor și a născut mari controverse. Cred că designul ar trebui să pună în valoare lucrurile, să le facă accesibile și, în mod special , ușor descifrabile, ușor de urmărit. Designerii sunt un fel de traducători, iar limbajul (vizual) folosit ar trebui să fie pe înțelesul tuturor. Știm cu toții că traducerea este inevitabil inexactă, diferită față de original. Cu fiecare client în parte, designerul invață o limbă nouă, pe care mai apoi trebuie să o traducă pe înțelesul unei audiențe numeroase și eterogene. Un mediu nou, care nu beneficiază de aceleași uneltele ca și cel ce a generat ideea inițială. Astfel, designerul este nevoit să facă modificări, să adapteze, să hotărască ce se pierde, dar și ce se câştigă în procesul de traducere. Un proces complex, solicitant, ce necesită decizii responsabile, esențiale pentru rezultatul final. Iar asta cere o permanentă perfecţionare, un exercițiu de învățare continuu, dificil, dar și plin de satisfacții.
Este designer-ul doar un traducător sau are puterea de a influența mai multe aspecte? Dacă cineva te abordează cu o idee anume - o traduci pur și simplu sau încerci să o transformi în ceva mai elaborat?Într-o oarecare masură prin design traduci de fapt persoana respectivă, omul. Încerci să intri în mintea clientului. Pe urmă decizi dacă accepți lucrarea și dacă ești dispus să aprofundezi acea idee. În acest caz iți asumi o mare responsabilitate - nu doar pentru rezultatul final, dar și pentru zilele, săptămânile, lunile pe care le vei petrece lucrând la proiectul respectiv. Procesul de lucru este perioada de timp pe care o petreci traducând, învățând, comunicând, construind povești etc. Iar felul în care o faci te reprezintă ca designer, dar și ca om.
Limbajul vizual constă în imagini, text și, în prezent, din ce în ce mai multe elemente audio - video. Arta tipografică este o altă formă de comunicare, acționând de multe ori ca element de fundal - crezi că acesta este un lucru important sau este supraestimat? Crezi că oamenii pot fi mai ușor impresionați de imaginea în mișcare decât de litere, sau crezi că cele două au același potențial?Cuvântul scris, limbajul e determinant pentru noi, ca ființe umane. (Îmi amintesc și de afirmația lui H.G.Gadamer: "Nimic nu există, în afara limbajului"). Scrisul iți dă puterea de a construi sau distruge cultura. Și chiar dacă în prezent o tot mai mare parte a comunicării se bazează pe imagini (statice sau în mișcare) e foarte probabil că semnificația le-ai invățat-o tot citind, tot prin cuvinte.
Odată cu anii 1930 și 1940, când viziunea asupra publicității a trecut de la vizual la mental, cuvintele au început să schimbe viața oamenilor (amintiți-vă de psihologul vienez Edward Louis Bernays care, combinând teorii despre psihologia mulțimii cu practici psihanalitice împrumutate de la celebrul său unchi Sigmund Freud, a schimbat major tehnicile și strategiile de manipulare a opiniei publice, prin apel la subconștient). Cuvântul scris are un încă un impact major. Se poate observa acest lucru în politică, unde sloganele au avut și mai au încă puterea de a schimba puncte de vedere si ideologii. Desigur, pot fi menționate aici și marile branduri. Text, imagine, slogan iți intră pur și simplu în minte deoarece ai crescut antrenat să reacționezi la ele.
Bineînțeles, toate astea se pot schimba cu generațiile viitoare, care cresc într-un mediu diferit.
Odată cu anii 1930 și 1940, când viziunea asupra publicității a trecut de la vizual la mental, cuvintele au început să schimbe viața oamenilor (amintiți-vă de psihologul vienez Edward Louis Bernays care, combinând teorii despre psihologia mulțimii cu practici psihanalitice împrumutate de la celebrul său unchi Sigmund Freud, a schimbat major tehnicile și strategiile de manipulare a opiniei publice, prin apel la subconștient). Cuvântul scris are un încă un impact major. Se poate observa acest lucru în politică, unde sloganele au avut și mai au încă puterea de a schimba puncte de vedere si ideologii. Desigur, pot fi menționate aici și marile branduri. Text, imagine, slogan iți intră pur și simplu în minte deoarece ai crescut antrenat să reacționezi la ele.
Bineînțeles, toate astea se pot schimba cu generațiile viitoare, care cresc într-un mediu diferit.
Alegerea unui font este făcută de designeri, dar nici ei nu conștientizează întodeauna decizia luată, având la dispoziție mii de fonturi. Cititorii probabil nici nu fac distincția între fonturi. Crezi că imapctul e diferit dacă folosești Arial sau Times?În unele cazuri fontul poate face o diferență enormă și este datoria designerului să convingă clientul de importanța acestui fapt, fară a explica neapărat alegerea făcută. Publicul nu cunoaște semnificația unui font, - el știe doar că un text e mai atractiv decât altul, mai ușor sau mai greu de citit. Când alegi un tip de literă, influențezi modul în care textul va fi perceput și implicit, de felul în care mesajul va fi primit de public.
Ar trebui să ne concentrăm mai mult pe conținut decât pe formă? Cât de importantă este forma sau stilul fontului în transmiterea unui mesaj?Eu nu m-aș limita la un singur aspect, cum ar fi stilul. Când lucrezi la un proiect, acționezi cu toate cunoștintele și experiența ta. Bineînțeles, ai de luat multe decizii, printre care și alegerea unui font care să exprime adecvat limbajul clientului. De aceea, forma completează întreaga comunicare. Totodată, este o decizie pe care o iei în urma procesului de traducere și înțelegere a "limbajului".
Există suficiente fonturi sau sunt necesare altele noi?Personal prefer să lucrez cu fonturi deja existente. Am de unde alege, deși în mod normal folosesc o gamă destul de restrânsă de fonturi. Totuși, în ultimul timp am încercat să schimb acest aspect, realizând personal fonturi pentru afișe. În final, totul depinde de proiect. Asta decide dacă lucrez de mână (desen, colaj, tehnici mixte etc) sau, pe computer.
Cât de important e pentru tine să lucrezi cu mana?Desenul cu mâna mă ține ancorat în prezent. Nu anticipez ceea ce urmează să fac, accept pur și simplu acel moment. Mă simt mult mai apropiat de munca mea în felul acesta și îmi dau seama ce fac abia după ce am terminat. În plus, cred că desenul te învață multe despre tine, e un exercițiu sincer și benefic.
Este același proces ca și pe computer, cand încerci ceva de nenumarate ori, schimbând și adaptând lucrurile până când se potrivesc? Când faci o ilustrație poți lucra ore în șir – ca mai apoi sa nu poți schimba nimic la ea. Constituie asta un avantaj?Încerc să cuprind cât mai mult din proces în rezultatul final. De exemplu, dacă apare o eroare în ilustrație sau în caligrafie, și observ că această greșeală întregește sufletul lucrării, îi dă personalitate, atunci ramâne acolo, ca parte din ea. Asta e o caracteristică importantă a eticii mele de lucru: să accept erorile. Pe de-o parte îți oferă libertate și îți păstrează munca sinceră. Și, în final, e o trăsătură profund umană - tu ești cel care a făcut greșeala, iar faptul că ți-o asumi te ambiționează spre mai bine. Ia mult timp să te cunoști, dar ăsta e cel mai important aspect al exercițiului. (...exersează, exersează, exersează, exersează …)
Deci vânezi erorile?Nu, însă unul dintre proiectele mele dragi este chiar cel care m-a adus mai aproape de acceptarea și folosirea erorilor. E vorba de ”Otheroot”, a doua copertă de CD pe care am realizat-o pentru formatia “Implant Pentru Refuz”. Albumul, alcătuit din două CD-uri - unul în limba română, al doilea traducerea acestuia în engleză - necesita un ambalaj special. Procesul de design s-a desfășurat în paralel cu traducerea versurilor și înregistrarea vocilor în engleză. Traducerea a ajuns evident tema generală. În procesul creativ, odată cu traducerea au apărut noi direcții, noi rezolvări și, inevitabil, inexactități - erorile. De aceea, pentru acest proiect am căutat intenționat erori peste tot, la orice nivel, pentru a le scoate și mai mult în evidență. În măsura în care mediul tipărit și spațiul booklet-ului mi-au permis-o, am pus accentul pe erori. Și de atunci am început să le percep în mod pozitiv.
Poți anticipa produsul final în mijlocul unui proces de design? Când consideri că un lucru este în stadiu final?Când sunt constrâns de un termen limită stabilit de client, atunci trebuie să fiu atent! De cele mai multe ori încerc să îmi acord suficient timp și să iau lucrurile încet (să mă documentez, să analizez, să citesc). Pentru acest proces, e foarte distructiv să ai în minte dinainte produsul final. Nimic nu e niciodată final. Ca și viața, cred că și design-ul ar trebui să fie un proces deschis...
Ce se întâmplă cu schițele neutilizate? Revii la ideile vechi?Daca mi-ar permite timpul, m-aș întoarce la ele și le-aș recompune. Momentan tot ce fac e să le arhivez… sunt tone de idei. De multe ori, când încep un proiect, răsfoiesc caietul de schițe. Când am început să lucrez în design, mii de idei îmi treceau prin cap în același timp și, lipsit fiind de experiență, îmi era destul de greu să decid care era cea mai potrivită. În plus, să mă concentrez doar pe una dintre ele era destul de frustrant. O metodă de selecție pe care o folosesc acum implică intuiția și experiența între timp câștigată. Dacă, după ce schițez o primă idee sunt capabil să gândesc și următorii pași, atunci e valabilă. Asta nu înseamnă că o idee e mai proastă decât alta, e doar o metodă de selecție dintre multe altele.
Există o influență pasivă, de unde lucrurile încep să prindă contur fără a face nici un efort, și există o căutare activă pentru acel ceva, ca acel ceva sa devină parte din tine. Investighezi și cauti inspiratia in mod activ?Da, e de fapt modul în care am început și continui să lucrez ca designer. Pentru că pregătirea pe care am primit-o la facultate nu era suficient de bogată, am fost nevoit să devin autodidact, să caut singur, să citesc cărți, să învăț din ele și să pun în practică sfaturile celor mai experimentați. Cele peste 400 de cărți din studio au fost colegii, profesorii si mentorii mei. Le-am citit pe toate și așa am ajuns să învăț despre design-ul grafic și nu numai. Mă inspiră în continuare, atât procesul, cât și povestea.
Revenind la început: care este cel mai important lucru pentru un designer responsabil?Să rămână responsabil.
Gestaltung